descui umbre

mă visez într-o parte a cerului acoperită de oameni

mă străpung sunete încorsetate pe ruguri de lumină

plâng cerurile de-atâta închidere

plâng oameni de atâta nedreptate

ca-ntr-o poveste scuturai frunze de pelin peste somnul meu

arginții vânzării mă-mpungeau în degete

lanțuri la glezne pândeau

guri carnivore

boabe se sudoare

mai târziu mă visam plutind printre nouri

dezlegată de pânza roșie a păcatului vindeam vânt nelegiuiților

în piețe pline de candelabre de parcă ai putea împacheta lumina la kilogram

dintr-o vină a respirației m-am trezit

am împărțit zâmbete și tristeți clovnilor

să le taie în felii oamenilor

apoi să le arunce pe jos toamnei

tăinuite în mere nu le vor înțelege

copiii

foto - devianart

impresie

Să mă fi născut înainte de răsărit
ar fi cules lebedele pudoarea
iar dintre degetele răsfirate
poate ar fi ieșit ierni, toamne, doamne.
Primăverile se înfățișează târziu
aproape când eu sunt pe sfârșite
și mă închin la eu-l din fiecare.
Tu
ți-ai întâlnit ruga astăzi?
Mâinile tale au urcat spre cerul meu
pâinea noastră s-a împărțit eternității
de tine sunt sigură, de mine aștept
bucata mea de carne, bucata ta de pasăre în zbor,
bucățelele noastre de cer.

Ei
pot aștepta intrarea în clasă
după fiecare recreație sună;
sună la fel.